10 octombrie 2009

Melancolie

Ma tulburi. De fiecare data cand imi trimiti un email, intri pe mess, citesc un mesaj de la tine, cand vad poze, ascult anumite melodii. De fiecare data cand vorbesc despre tine. Chiar si atunci cand ma intrebi ce fac. Doar atat. Ce faci si devin melancolica.

Zilele trecute am vrut sa fac ceva nebunesc. Dar m-am oprit, am zis ca de prea multe ori am incercat sa fac eu ceva. Din nou, aseara am vrut sa-ti dau mesaj. Asa, sa stii ca ma bulversezi, sa stii ca gandurile indreptate catre tine nu ma lasa in pace. Sa stii ca din cand in cand amintirea zilelor frumoase, chiar si a celor urate ma bantuie. Nu mai scap de ele. Si deseori cad pe ganduri. Si ma gandesc cum ar fi mai bine. Ce s-a intamplat cu noi, cand am ajuns aici, de ce am evoluat asa, unde si cine a gresit?

Vreau si nu pot sa merg mult mai departe. Nu ma lasi sa ma aproprii prea mult de nimeni. Esti ca o voce din alta lume, care ma vede si vine sa ma certe.

Dar sa nu crezi ca nu m-am descurcat destul de bine si singura. Lucruri bune mi s-au intamplat. Momente bune am petrecut. Lume noua am cunoscut.

Si totusi..tu apari din cand in cand.

Stiu ca asa ar trebui sa ramana lucrurile. Tu nu esti pentru mine. Tu nu ma intelegi, poate nici nu ma cunosti prea bine. Parerile noastre merg in directii diferite. Ce bine ar fi fost sa fie altfel. Ah! E ceva ciudat cu noi.

"Cine esti, cine sunt,
ce mai beau, ce mai cant?
Ce mai fac, ce mai simt?
Oare mai pot sa mint?
Cine sunt, cine esti, oare ma mai iubesti?
Cine e, cine nu, care eu, care tu?"

Un comentariu: